Ştii?

Ştii ce-mi place? Îmi place să stau în autobuzul care prinde viteza de la o staţie la alta, cu căştile în urechi şi muzica la maxim, să mă desprind de realitate şi să mă trezesc doar când trebuie să cobor, din pur instinct.
Ştii ce iubesc? Iubesc sentimentul ăla de linişte pe care îl am după ce mă asiguri că toate prostiile sunt doar în capul meu. Iubesc să cred ce-i mai bun.
Ştii ce ador? Ador razele soarelui pe timp de iarnă.
Ştii ce urăsc? Nu am loc de ură adevărată în sufletul meu, doar dispreţuiesc persoanele care încearcă să se împingă acolo unde nu-şi au locul. Degeaba îşi forţează norocul.
Ştii ce-mi place să cred? Îmi place să cred că tot ce îmi propun nu e doar în voinţa mea, ci e un gând trimis de Undeva, cu un anume scop.
Totul îşi are rostul în lumea în care trăim. Chiar de azi pare imposibil, mâine se va realiza.
Multe-s grele, dar nu imposibile...