Azi unde e..?

Unde e copila plină de viaţă, iubitoare de frumos, care râde până şi de o frunză care zboară printre milioane de alte frunze? O caut neîncetat în adâncul meu.. E extraordinar cât de ciudată poate fi viaţa uneori. E atât de ciudat cum poţi trece de la o stare la alta într-o singură clipă. Acum simţi că totul îţi aparţine, că asta e lumea ta, lumea ta aşa cum ai visat-o întotdeauna.. Iar într-o secundă parcă totul se schimbă radical. Nimic nu e normal, toată lumea e diferită, te simţi în plus, nu reuşeşti să fii tu, pur şi simplu nu eşti tu. Unde e lumea ta? Poate că sunt doar momente, gânduri care te aduc în starea asta. Ceva ce a intervenit între timp şi a schimbat ceva în viaţa ta. Ceva nu mai poate fi ca înainte. Nimeni nu te înţelege în totalitate, aşa cum ţi-ai dori..dar probabil aşa e cel mai bine..
 
 Nu ştiu de ce, toate lucrurile care înainte îmi aduceau zâmbetul pe buze, acum îmi aduc doar lacrimi şi durere. Uneori nici lacrimile nu îşi mai găsesc locul în sufletul meu. Uneori mi-aş dori să plâng, chiar dacă nu ar rezolva toate problemele, dar puţin mai bine tot m-aş simţi.. dar nu, nu vor să mă părăsească, vor să rămână acolo, în adâncul meu, să mă inunde cu prea multe gânduri, cu prea multe sentimente, cu prea multe amintiri..
 
 Aştept că toate să treacă, dar nu ştiu dacă va mai veni acea perioadă, când totul să fie bine, să nu mai existe nimic ce poate stă în calea fericirii mele..
 
 Toată lumea mă întreabă ce se întâmplă cu mine, dar nu ştiu ce să răspund, pentru că nici eu nu ştiu adevăratul motiv. Cred că nu e unul singur, cred că mi s-au întâmplat prea multe, mult prea multe în ultimul timp. Ştiu că va trece cândva, dar poate că şi suferinţa este bună. Te ajută enorm să priveşti lucrurile şi dintr-o altă perspectivă, uneori mai bine.. sau alteori mai rău. De aceea cel mai bine este ca întotdeauna să aruncăm şi o a doua privire.. şi vom avea parte de o mică surpriză..
 
 Aşa simt azi, aşa gândesc azi.. !