Cât poţi iubi un om? Mai presus de propria viaţă, poţi zice! Dar crezi în asta? Cu adevărat? Nu e de ajuns să spui asta, nu e de ajuns să te minţi pe tine însuţi! Trebuie să crezi, într-adevăr! Să simţi şi să demonstrezi! E cel mai greu sentiment care te poate încerca! Dar merită! Să iubeşti, să simţi cu adevărat că faci parte din celălalt, din viaţa sa, să fii acceptat! Ai nevoie de afecţiune, ai nevoie de tot, acest tot fiind reprezentat de el. Da, îl iubeşti, dar nu-l poţi avea atât cat ţi-ai dori! Dorinţa e prea mare, prea intensă. Iar timpul.. timpul ar trebui să vindece rănile, dar nu, e ca şi cum le-ar săpa mai adânc, ca şi atunci când ai avea o rană care trebuie vindecată, dar nu poţi renunţa la ea, pentru că cel ce a provocat-o nu va putea fi uitat niciodată. Cât de greu poate fi să stai departe de o persoană, te intrebi? Mai greu ca fără aerul ce îl respiri, aşa e atunci când iubeşti!
Şi crede-mă .. zic adevărul!